TEMĂ
Ideologii rasiale
Rasismul, antisemitismul și eugenia ca fundamente ideologice ale discriminării, persecuției și genocidului în regimul nazist și în alte regimuri.
03
Elemente cronologice
02
Resurse didactice
00
Surse din arhivă
Elemente
01
Teorii biologice privind populația în spațiul românesc. Eugenie
,,Biologizarea identității naționale” a fost o temă recurentă în discursul intelectualilor români. În România Întregită, ideile eugenice au fost, cu precădere, apanajul școlii universitare clujene și a celei din București. În schimb, politicile sociale și cele publice ale statului român nu au fost influențate în mod direct de ideile noului curent. Combaterea ,,degenerării demografice sau rasiale” nu a fost asumată ca program politic de partidele de guvernământ. Buletinul Eugenic și Biopolitic, publicație a secției medicale a Asociației ASTRA, cu apariție la Cluj între anii 1927-1947 (cu o pauză între anii 1931-1933), a fost principala publicație a mișcării eugenice din România. În paginile hebdomadarului, au publicat personalități ale medicinei sau demografiei ardelene, medicii Iuliu Moldovan sau Iuliu Hațieganu, revista fiind frecventată și de universitari sau de cercetători ai celorlalte centre academice. În mediul universitar din capitală, principalii susținători ai ideilor eugenice au fost demograful Sabin Manoilă și medicii Gheorghe Banu și Gheorghe Marinescu. La București, Revista de Igienă Socială, care a apărut între 1934-1939, a constituit tribuna ideilor eugenice. Teme precum sănătatea publică, condiția femeii, demografia dar și chestiuni de biopolitică, ereditate, probleme de rasă sau teoriile biologice privind populația și-au făcut loc în paginile Buletinului. În preajma și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, încep să devină preponderente în sumarul revistelor eugenice subiecte care tratau ,,purificarea corpului național de grupurile nedorite”, această direcție rasistă fiind una asumată în mod explicit de guvernarea mareșalului Antonescu.