Salt la conținut

Platformă europeană pentru cultura memoriei și educație

Înțelegerea excluziunii de-a lungul istoriei. Învățare pentru viitor.

TARGET reunește surse istorice privind excluziunea socială, rasismul, discriminarea de gen și mișcările de extremă dreaptă și le valorifică în conținuturi educaționale digitale accesibile, destinate învățării, predării și cultivării memoriei.

Despre proiect

Despre proiect

TARGET cercetează politicile de excludere elaborate și puse în aplicare de mișcările și regimurile de extremă dreapta din Europa în anii 1930 și 1940. Proiectul acordă o atenție deosebită diviziunilor rasiale și etnice, relațiilor de gen, precum și legăturilor politice și ideologice dintre mișcările naziste, fasciste și alte mișcări de extremă dreapta.

Proiectul reunește cercetarea istorică, educația și cultura memoriei. Prin colaborarea partenerilor din Croația, România și Germania, sunt elaborate resurse educaționale care le permit tinerilor, cadrelor didactice și publicului larg să înțeleagă mai bine mecanismele istorice ale discriminării, persecuției și violenței în masă.

Aflați mai multe despre proiect

Platformă

Secțiuni principale

Cronologie

Explorați principalele procese istorice, politici și evenimente care au modelat excluziunea socială și persecuțiile în Europa.

Explorați cronologia

Hărți istorice

Comparați reprezentări cartografice istorice și explorați locuri, instituții și evenimente legate de politicile de excluziune și de persecuție din Europa.

Explorați hărțile

Teme

Explorați evenimente istorice corelate tematic prin problematica genului, a excluziunii sociale, a ideologiei și a culturii memoriei.

Explorați temele

Educație

Accesați materiale didactice, proiecte de lecție, ateliere și conținuturi educaționale destinate școlilor și cadrelor didactice.

Explorați resursele educaționale

Context istoric

De ce istoria excluziunii rămâne relevantă în prezent

Mecanismele excluziunii sociale încep rareori prin violență deschisă. Ele se conturează prin legislație, activitatea instituțiilor, discursul public și deciziile cotidiene.

Înțelegerea evoluției acestor procese în trecut contribuie la recunoașterea formelor contemporane de discriminare și a erodării treptate a instituțiilor și principiilor democratice.

Înțelegerea proceselor istorice de excluziune ne ajută să reflectăm critic asupra discriminării și responsabilității în societatea contemporană.

Mesaj editorial al platformei TARGET

Timeline

Featured Content

Pogromul de la Iași din 26-28 iunie 1941.

Excluziune

Pogromul de la Iaşi a constituit primul mare genocid la adresa evreilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între 27-20 iunie 1941, au fost uciși între 13.000 și 14.000 de cetățeni evrei. În satele din jurul Iașului, pe străzile orașului, în curtea Chesturii de Poliție și în ,,trenurile morții” și-au pierdut viața femei, copii și bărbați într-o operațiune de ,,curățare a terenului” ordonată de către autoritățile române odată cu începerea campaniei militare împotriva Rusiei Sovietice. Comandamentul germen a fost, la rândul său, înștiințat despre operațiunea de eliminare a evreilor din fosta capitală a Moldovei. Ziua de 29 iunie, cunoscută drept ,,Duminica Neagră”, a constituit momentul de apogeu al Pogromului, când evreii adunați la Chestură au fost masacrați cu rafale de mitralieră. Supraviețuitorii au fost urcați în două garnituri de trenuri și expediați la Podu–Iloaiei și în lagărul de la Călărași. Mii de evrei au murit din cauza condițiilor în care au fost transportați în trenuri, fiind îngropați în gropi comune pe traseu, la Podu-Iloaiei și Târgu-Frumos fiind cele mai importante cimitire ale acestor atrocități. Alături de soldații ai armatei, jandarmeriei și poliției, unii cetățeni antisemiți ai Iașului s-au implicat activ în violențele la adresa evreilor. La finalul războiului, unii dintre ofițerii și membrii autorităților civile au fost judecați pentru crimele comise la Iași. Amintirea Pogromului din Iași este comemorată anual, după anul 2004, odată cu asumarea responsabilității de către statul român.

Decret lege privind reglementarea situației juridice a evreilor

Ideologii rasiale

Inspirată de legislația nazistă de la Nürnberg, actul legislativ a consacrat momentul în care antisemitismul a devenit politică de stat în România. Adoptată în timpul guvernului Ion Gigurtu, legea a modificat radical statutul juridic al evreilor, indiferent dacă aceștia erau sau nu cetățeni ai statutului, erau creștini dar aveau, în linia ascendenței, un bunic evreu. Rasismul politic avea să devină baza legislației privind minoritățile, delimitându-se în mod expres categoria ,,românilor de sânge” de cea a ,,cetățenilor români”. S-a stabilit definiția evreului bazată pe rit și sânge, preambulul unor viitoare restricții politice, economice sau culturale. Puteau fi ,,cetățeni români”, dar erau supuși unei politici de discriminare oficială. Erau trei categorii de evrei în România, în funcție de statutul acestora la momentul obținerii cetățeniei, după 30 decembrie 1918. Nu mai puteau purta nume românești, le era interzis dreptul de a deține proprietăți rurale, căsătoriile mixte fiind interzise.

Educație

Pentru elevi și cadre didactice

Pentru cadre didactice

Proiecte de lecție, activități pentru clasă, seminare online și materiale metodologice destinate cadrelor didactice și altor specialiști în educație.

Explorați resursele

Pentru elevi

Materiale educaționale, instrumente de cercetare și conținuturi interactive destinate învățării individuale și activităților didactice.

Explorați resursele

Știri și evenimente

Noutăți din proiectul TARGET

Știri

De la surse istorice la învățare interactivă

Cum pot fi prezentate tinerilor documentele de arhivă, fotografiile și mărturiile prin intermediul instrumentelor digitale? În cadrul a două ateliere desfășurate la Zagreb, istorici, profesori, designeri și specialiști multimedia au explorat modalități de studiere critică a surselor istorice și de predare a istoriei persecuțiilor.

Citește mai mult
Știri

Iași: patrimoniul evreiesc și comemorarea pogromului din 1941

La Iași, comemorarea pogromului din 1941, vizitele dedicate patrimoniului evreiesc și discuțiile despre predarea Holocaustului au pus în legătură istoria orașului cu experiența europeană a persecuției. Programul a evocat și bogata viață a comunității evreiești de dinaintea violenței în masă.

Citește mai mult
Știri

Femeile și extrema dreaptă: idealuri de gen și putere politică

Cum au modelat mișcările de extremă dreaptă reprezentările despre femei și care a fost rolul politic al femeilor înseși? Conferința de la Potsdam și vizitele la instituții memoriale din Berlin și Ravensbrück au deschis discuții despre capacitatea de acțiune, persecuție și responsabilitate istorică.

Citește mai mult