Potsdam, Berlin și Ravensbrück, Germania, 15–18 ianuarie 2026
Cum au modelat mișcările de extremă dreaptă reprezentările despre femei și rolul acestora în societate? Au fost femeile doar obiectul acestor reprezentări sau au participat ele însele la mobilizarea politică, la persecuții și la activitatea regimurilor autoritare? Asemenea întrebări impun cercetarea capacității de acțiune politică a femeilor, alături de analiza ideologiilor care le prescriau rolurile sociale.
Aceste întrebări au fost abordate în cadrul conferinței internaționale „Between Past and Present. Continuities of Right-Wing Extremist Images of Womanhood” („Între trecut și prezent. Continuități ale reprezentărilor despre feminitate în extremismul de dreapta”), desfășurată la 15 ianuarie 2026 la Centrul Moses Mendelssohn pentru Studii Europene și Evreiești din Potsdam, în cadrul proiectului TARGET.
Conferința a reunit cercetători ai mișcărilor fasciste și naționaliste europene, ai antisemitismului și ai relației dintre idealurile de gen, violența politică și politicile de excludere.
Acțiunea politică a femeilor în extrema dreaptă
În prelegerea inaugurală, Ljiljana Radonić a analizat rolul femeilor în comiterea crimelor și reprezentările antisemite, rasiste și antirome prin care mișcările autoritare justificau excluderea și violența. Esther Lehnert și Perry Willson au discutat despre participarea femeilor la mișcările de extremă dreaptă și despre mobilizarea lor politică în Italia fascistă.
Discuția a inclus și Europa de Sud-Est. Anca Diana Axinia a abordat tema femeilor și a politicilor de gen în Mișcarea Legionară din România, iar Martina Bitunjac a vorbit despre femeile din mișcarea ustașă, din dreapta croată și din comunitățile de emigranți.
Alte comunicări au examinat experiențele femeilor din Polonia, participarea lor la mișcările naționaliste ucrainene, reprezentările despre feminitate în extrema dreaptă britanică și relația dintre naționalism și acțiunea politică a femeilor în India.
Comparația între diferite țări a evidențiat importanța istoriei de gen pentru înțelegerea autoritarismului. Idealurile de feminitate, maternitate și apartenență națională constituiau componente ale programelor politice extremiste, dar nu aveau pretutindeni aceeași formă și aceleași consecințe. Este necesară și cercetarea acțiunilor femeilor înseși: unele au adoptat și promovat aceste ideologii, în timp ce altele li s-au opus. Rolurile lor nu pot fi reduse la un model unic.
Locurile memoriei și responsabilitatea interpretării istorice
Între 16 și 18 ianuarie, participanții și-au continuat activitatea prin vizite de specialitate la Potsdam, Berlin și Ravensbrück. Au vizitat Memorialul Ravensbrück, situat pe locul celui mai mare lagăr de concentrare pentru femei înființat de SS pe teritoriul Reichului German, și Casa Conferinței de la Wannsee, astăzi instituție memorială și educațională dedicată istoriei genocidului nazist împotriva evreilor europeni.
La Berlin, au vizitat Muzeul Evreiesc, Memorialul Evreilor Uciși din Europa, Memorialul dedicat sintilor și romilor din Europa uciși în perioada național-socialismului, Memorialul dedicat persoanelor homosexuale persecutate sub regimul național-socialist și Centrul de Documentare Topografia Terorii. Au discutat, de asemenea, cu Andreas Büttner, comisarul landului Brandenburg pentru combaterea antisemitismului.
Vizitele au stimulat discuții despre prezentarea responsabilă a Holocaustului și a altor crime naziste. Cum pot fi folosite în predare fotografiile și propaganda produse de autorii crimelor fără a le reproduce mesajele? Cum poate fi explicată clar responsabilitatea indivizilor și a instituțiilor și cum poate fi coordonată o discuție despre o istorie care suscită și astăzi reacții puternice?
Experiențele dobândite au influențat abordarea conținuturilor istorice din TARGET. Evenimentele și documentele originale incluse în cronologia digitală trebuie contextualizate cu atenție. Elevii trebuie sprijiniți să evalueze critic dovezile, să recunoască reprezentările propagandistice și să înțeleagă responsabilitatea instituțiilor și a indivizilor pentru punerea în aplicare a persecuțiilor.
Potrivit raportului oficial, la program au participat 41 de persoane din nouă țări. Conferința și vizitele de studiu au contribuit la selectarea temelor, a exemplelor istorice și a demersurilor metodologice pentru dezvoltarea instrumentelor educaționale TARGET.
Sursă: TARGET – raportul oficial privind pachetul de lucru WP3: Conference and Study Visit to Berlin Memorial Spaces
https://www.tracingexclusion.eu/media/wycapvqk/event-description-sheet_cerv-rem-civ-netw_en_target_wp3_web.pdf
Proiectul TARGET – Teaching about Race and Gender Exclusion Timelines (101196284) este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului CERV, cu cofinanțare din partea Municipiului Zagreb.