Iași, România, 14–16 mai 2026
Ce poate dezvălui un document de arhivă despre persecuție și ce pot dezvălui o fotografie istorică sau un loc în care a fost comisă o crimă în masă? Predarea istoriei Holocaustului presupune înțelegerea antisemitismului, a acțiunilor autorilor crimelor și a responsabilității istorice. La fel de important este ca elevii să învețe să distingă între documentele originale, interpretările istorice și reprezentările ulterioare ale trecutului.
Aceste întrebări au fost abordate în cadrul programului educațional al proiectului TARGET, desfășurat între 14 și 16 mai 2026 la Iași. Municipiul Iași l-a organizat în colaborare cu instituții de cercetare, educaționale, culturale și memoriale.
Programul intitulat „History and Memory in the Contemporary World – Intellectual and Educational Perspectives” („Istorie și memorie în lumea contemporană – perspective intelectuale și educaționale”) a reunit comunicări științifice, ateliere și vizite la situri istorice.
Istoria persecuțiilor în educație
Conferința din 15 mai a reunit cercetători ai istoriei, ai Holocaustului și ai politicilor memoriei. Comunicările au examinat împrejurările în care au luat naștere și au fost puse în aplicare politici de excludere în România și în alte țări europene pe parcursul secolului al XX-lea.
Marius Turda a vorbit despre epurarea etnică și Holocaustul în România. Lucian Leuștean a analizat sistemul interbelic de protecție a minorităților și transformările ordinii internaționale din anii 1930, iar Ovidiu Ștefan Buruiană a abordat dezvoltarea fascismului românesc în aceeași perioadă.
O temă distinctă au constituit-o persecuția și genocidul romilor. Adrian-Nicolae Furtună a examinat reprezentările contemporane ale suferințelor și persecuției romilor în România din timpul războiului, precum și locul experienței lor în memoria publică și în educația istorică.
În cadrul conferinței, Eliza Ilie a coordonat atelierul „Learning about Racial and Gender Exclusion: Lessons on Antisemitism and the Holocaust” („Învățarea despre excluderea rasială și de gen: lecții despre antisemitism și Holocaust”). Participanții au analizat modul în care predarea despre antisemitism, persecuție și discriminare poate încuraja studierea critică a surselor și înțelegerea consecințelor politicilor de excludere.
La 16 mai, profesorii și studenții s-au concentrat asupra materialului de arhivă și a locurilor asociate istoriei evreiești a Iașului.
Arhive, muzee și locuri ale memoriei
La Casa Muzeelor au avut loc două ateliere. Cătălin Botoșineanu, de la structura ieșeană a Arhivelor Naționale ale României, a analizat fotografii și documente de arhivă despre pogromul din 1941. Neculai Bolohan a discutat modul în care Muzeul Pogromului cercetează, păstrează și prezintă această istorie.
Participanții au vizitat apoi Muzeul Pogromului, zona istorică Cuza Vodă–Târgu Cucu și Sinagoga Mare din Iași și au discutat cu reprezentanți ai comunității evreiești locale.
Într-un oraș a cărui istorie a fost marcată de uciderea în masă a evreilor în iunie 1941, această abordare are o valoare educațională deosebită. Documentele dezvăluie acțiunile autorităților și ale indivizilor; fotografiile impun verificarea autorului, a momentului realizării și a scopului; locurile memoriei stimulează discuții despre modul în care este păstrată astăzi memoria celor persecutați și uciși.
Sursele diferite nu oferă neapărat răspunsuri simple. Prin compararea lor, elevii își însușesc procedeele de bază ale cercetării istorice: critica surselor, verificarea mărturiilor și înțelegerea împrejurărilor sociale și politice în care s-au produs evenimentele.
Potrivit raportului oficial, la program au participat în total 129 de persoane din România și Croația. La conferința din 15 mai au fost înregistrați 126 de participanți, iar la atelierele și vizitele de specialitate din 16 mai, 48. Întrucât unele persoane au participat la mai multe activități, aceste numere nu se adună.
Programul de la Iași a arătat cum pot fi îmbinate în predare studierea documentelor originale și învățarea la siturile istorice. Pentru TARGET, o importanță deosebită o are legătura dintre istoria locală și experiența europeană a persecuției și genocidului.
Sursă: TARGET – raportul oficial privind pachetul de lucru WP5: Training for Romanian Educators
https://www.tracingexclusion.eu/media/bdljgnjo/event-description-sheet_cerv-rem-civ-netw_en_target_wp5.pdf
Proiectul TARGET – Teaching about Race and Gender Exclusion Timelines (101196284) este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului CERV.